Diversificarea este procesul de înțărcare al bebelușului, adică tranziția treptată de la laptele matern sau laptele praf ca unic aliment la hrană solidă sau semi solidă.
Alimentele solide introduse în alimentație au rolul de a suplimenta laptele și de a varia treptat dieta bebelușului.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca vârstă minimă pentru introducerea alimentelor solide este de 6 luni, iar până atunci, în măsura în care este posibil, de preferat este ca bebelușii să primească doar lapte matern.
Trebuie știut că înainte de această vârstă digerarea oricărui aliment înafara de lapte este dificilă pentru bebeluș.
Având sistemul imunitar imatur, bebelușii ar fi mai predispuși la infecții și alergii, ba mai mult ii expunem la factori de risc pentru boli cardiace la vârstă adultă.
Apetitul pentru lapte al bebelușului scade, iar alimentele solide nu sunt încărcate nutritional și caloric suficient de mult încât să îi ofere bebelușului aportul de care are nevoie, rezultând de fapt că acesta primește mai puțină hrană decât ar trebui.
De multe ori am auzit faptul că bebelușul este mare, deci este pregătit să mănânce. Sau bebelușul este prea mic, deci are nevoie de mâncare.
Subliniez faptul că greutatea nu contează, sistemul digestiv nu este mai matur în cazul acestor bebeluși. În cazul în care le e foame, bebelușii au nevoie de mai mult lapte matern sau praf și nu de mâncare solidă.
Acestea nu sunt semne după care ar trebui să ne ghidăm pentru a începe diversificarea.
De ce există totusi mâncare în comerț recomandată pentru bebelușii de 4 luni?
Cu siguranță v-ați întrebat de ce în comerț există mâncare pentru bebeluși recomandată pentru vârste mai mici de 6 luni.
Explicația este una de ordin legislativ și anume, din 2003 de când OMS a schimbat vârstă minimă de la 4 la 6 luni pentru începerea diversificării, nu a mai existat nicio recomandare pentru producătorii care comercializează astfel de produse.
Acest lucru a provocat derută în rândul părinților care nu înțeleg de ce există totuși mâncare pentru bebelușii de 4 luni.
Sfatul meu este să va bazați pe surse de încredere când luați decizii ce privesc copilul dumneavoastră, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și să va consultați cu pediatrul copilului pentru mai multe informații vis-a-vis de acest subiect.
Cum ne dăm seama că bebelușul nostru este pregătit?
În principiu eu m-am ghidat după 4 semne și anume, bebelușul:
- Începe să ducă singur mâncarea la gură;
- Stă în fund fără a se sprijini;
- Întinde mâna să apuce lucruri și să le ducă la gură;
- Muscă și mestecă jucăriile.
Când bebelușul se apropie de vârstă de 6 luni, acesta va da deja semne că ar vrea să ia parte la ritualurile familiei.
Acesta începe să fie foarte curios și își dorește să fie inclus în activitățile familiei. Vrea să stea lângă părinți și să mănânce din mâncarea acestora, să o atingă, să o miroase, să se joace cu ea.
Ce reguli de igienă trebuie avute în vedere?
Contaminarea mâncării este una dintre cele mai întâlnire cauze care provoacă diareea la bebelușii de peste 6 luni și se poate preveni urmând câteva practici simple enumerate mai jos.
- Spălarea mâinilor persoanei care prepară mâncarea;
- Spălarea mâinilor bebelușului înainte de a începe să mănânce;
- Păstrarea alimentelor la temperaturi corespunzătoare;
- Servirea mâncării imediat după ce a fost preparată;
- Igienizarea ustensilor de prepararea și servire ale mâncării;
- Evitarea folosirii unor ustensile care se spală mai greu.
Ce produse sunt necesare pentru începerea diversificării?
În principiu nu trebuie achiziționate echipamente speciale pentru acest proces.
Bineînțeles, există echipamente speciale care v-ar putea ușura viață. Un exemplu ar fi scaunul înalt, dar tot la fel de bine unii părinți optează să țînă copiii în brațe în timp ce aceștia mănâncă.
Acest lucru nu este rău atât timp cât copilul stă vertical și nu există posibilitatea să cadă.
Noi avem scaunul Antilop de la IKEA, care este accesibil și foarte ușor de întreținut.
Importante în alegerea scaunului sunt: confortul, siguranța centurilor, materialele rezistente și de bună calitate.
Părerea mea este să nu achiziționați scaune scumpe, sofisticate, cu poziție de somn. Copilul stă la masă să mănânce, nu să doarmă.
Am încercat pe cât posibil ca fiecare activitate pe care o desfășurăm să ne concentrăm doar asupra ei.
Adică atunci când suntem la masă să vorbim despre ce mâncăm, ce culoare are mâncarea, cum am pregătit-o, cine participă la masă, ce obiecte folosim pentru a mânca.
Evit pe cât posibil ca în timpul mesei să avem activități pentru “a păcăli copilul să mănânce”: TV, jucării, tabletă, telefon, etc.
Recunosc că îmi este greu, și probabil toți dintre voi știu că acest lucru implică multă răbdare și stăpânire de sine. Lucrul care mă face să merg mai departe este gândul că tot ce fac este spre binele copilului și mai târziu se vor vedea rezultatele.
De asemenea puteți cumpăra tot felul de lingurițe. Mare atenție totuși ca acestea să nu conțină Bisfenol A (adică să fie specificat pe eticheta BPA free).
Noi am ales lingurița de la Avent (cea din setul acesta), dar pe care am folosit-o doar câteva luni, deoarece mi s-a părut mai potrivit ca și copilul să mănânce cu tacamurile pe care le folosim noi.
Opțional, se mai poate achiziționa și cănuță pentru lichide. Noi tot pe Avent am mers și în acest caz. Indiferent de alegere, vă recomand să fie tot una care are specificația BPA free.
Pentru început, ca să ușuram cât mai mult prepararea mesei, am avut și aparatul de gătit de la Avent. Într-adevar sunt păreri pro și contra acestui aparat. Plusurile ar fi că mâncarea se prepară ușor, ai mâncare proaspătă la fiecare masă, se poate lua în călătorii, iar alimentele sunt gătite la aburi.
Am fost conștienți de faptul că plasticul încălzit emană fie Bisphenol A (BPA) în cazul anumitor tipuri de plastic, fie alte chimicale care dereglează activitatea hormonala (în cazul plasticului BPA free) si nu l-am folosit in exces.
Pentru mai multe detalii puteți urmări un studiu despe acest subiect.
Ca alternativă, când aveam mai mult timp la dispoziție am înlocuit acest aparat cu o simplă oală și o sită pentru gătit deasupra.
Alte obiecte care mi se par utile ar fi o bavețică flexibilă din silicon sau una tip tricou.
Insist foarte mult ca înainte de începutul diversificării, părinții să cunoască manevrele de prim ajutor care trebuie acordate în cazul unui eventual înec.
Recomandarea mea este să urmăriți video-ul de mai jos de mai multe ori pentru ca manevrele să va intre în reflex.
În plus, toate persoanele care îngrijesc sau supraveghează copilul, precum bona sau bunicii, trebuie să cunoască manevrele de prim ajutor.
Trebuie conștientizat faptul că diversificarea este un proces important și de lungă durata în viață bebelușului nostru și poate avea o influență asupra felului în care acesta percepe masa.
Trebuie găsite soluții ca bebelușului să îi facă plăcere să mănânce, să descopere gustul mâncării, iar masa să nu fie o povara nici pentru copil, nici pentru părinte.
În incheiere aș vrea să adaug că, după părerea mea, biblia autodiversificării este cartea lui Gil Rapley, Diversificarea naturală – autodiversificarea.
Pentru a înțelege cât mai bine această etapă extrem de naturală de care ne e frică multora dintre noi vă încurajez să o citiți măcar de 2 ori înainte de a începe procesul de diversificare.
Sunt multe de spus despre acestă etapă și probabil vom mai reveni cu alte articole despre acest subiect controversat.
Mult succes în găsirea celor mai bune soluții. Mi-ar face plăcere să împărtășiți cu noi din experiențele voastre.
Leave a Reply